Succesul
Succesul implantului dentar reprezinta un cumul de factori ce este strans legat de : experienta, indemanarea echipei medicale, de tipul implantului si calitatea acestuia coroborat cu starea de sanatate generala si locala a pacientului, cu calitatea si cantitatea structurii oasoase si nu in ultimul rand cu intelegerea in intretinerea ulterioara a implantului, prin igiena corespunzatoare.
Se considera un implant de succes, implantul care prezinta osteointegrare completa (integrare in os), stabilitate (reprezentat de coeficientul de stabilitate a implantului ISQ) si care in primul an de la inserare, nu prezinta pierdere de structura osoasa (rezorbtie) in jurul implantul mai mare 1.0mm. Pentru mentinerea cat mai mult in timp, a unuia sau mai multor implanturi dentare inserate cu succes, conditia necesara si obligatorie este data si de o igiena corespunzatoare ulterioara interventiei. Placa bacteriana este inamicul numarul 1 si pacientul trebuie sa aiba in vedere cel putin 2 controale pe an la medicul dentist (o data la 6 luni) pentru proceduri de intretinere (detartraj, periaj profesional, control radiologic).
Esecul
Esecul implantului dentar este cel mai des pus pe seama nerealizarii unei osteintegrari (osteoacceptari) complete si corecte. Se considera a fi un esec, implantul dentar ce nu prezinta aceasta osteointegrare , este mobil si prezinta pierdere de tesut osos (rezorbtie osoasa)in jurul implantului dentar mai mare de 1.0mm in primul an de la inserare.
Periimplantita ,este cunoscuta ca fiind o afectiune inflamatorie ce cuprinde mucoasa si osul din jurul implantului dentar, afecteaza implantul dentar, ducand la pierderea acestuia.
In acest caz se va indeparta implantul, se sterilizeaza zona si se temporizeaza orice interventie locala. Daca se considera necesar, dupa incetarea semnelor clinice si dupa o perioada de asteptare (cateva luni) se poate incerca o noua interventie. S-a constat in multe cazuri ca periimplantita este de obicei asociata, dar nu intodeauna, unei infectii cronice, apare la fumatorii inraiti care nu au renuntat la acest viciu, la pacientii cu diabet sau cei ce prezinta o igena orala defectoasa.
Contraindicatiile implantului dentar
Exista anumite contraindicatii absolute ce tin de starea generala de sanatate si aici avem:
- persoanele cu diabet insulodependent, reumatismul poliarticular, manifestarile cardiace grave, hipertensiune arteriala majora, tare sanguine, bolnavii tratati cu chimioterapice.
- De asemenea, bruxismul (strangerea cu putere a dintilor,scrasnitul acestora in timpul noptii) este un factor important in luarea in considerare a neinserarii unui implant dentar.Fortele ce se aplica asupra implantului dentar, sunt foarte mari si constituie o amentinare in ceea ce priveste durata in timp a implantului dentar. De aceea, se prefera ca la pacientii cu bruxism sa nu se apeleze la tratamentul prin implant dentar. Fata de dintele natural care prezinta ligamente de sustinere ce confera dintelui mobilitate anatomica si posibilitatea absortiei de socuri, implantul dentar este inserat direct in os, neavaand aceste ligamente care sa preia surplusul de forte excesive.
- In cazurile extrem de severe de atrofie osoasa maxilara sau mandibulara, unde nu este prezent substrat osos, in vecinatatea unor structuri anatomice precum gaura mentoniera, canalul mandibular, implantul dentar nu este posibil.
